Siria, leagănul religiilor şi locul natal al profeţilor şi sfinţilor se confruntă cu un război barbar pornit de gherilele takfiriite extremiste care vizează prezentul şi viitorul ţării, tezaurul ei de civilizaţie şi istorie. Scopul acestui război este să desfiinţeze ţara şi tot ce reprezintă ea ca stat – memoria sa, istoria şi civilizaţiile care s-au succedat aici de mii de ani, simbolul păcii, iubirii şi convieţuirii împărtăşite de toţi cetăţenii. Acest lucru este rezultatul dictatelor religioase (fatwa) extremiste, ieşite cu mult în afara principiilor islamului tolerant, fatawa emise de şeici ai segregării sprijiniţi şi susţinuţi de state cunoscute, precum Qatar şi Arabia Saudită.
Numeroasele organizaţii teroriste afiliate Al Qaeda ca organizare sau ca doctrină se alimentează din perspectiva abordării lor extremiste împotriva Siriei – ca stat şi popor prin metode ca expoziile teroriste sinucigaşe sau ţintirea la întâmplare a unor zone cu mortiere care fac zilnic nenumărate victime dintre civili.
În ultimele luni s-a observat că grupările teroriste au început să ţintească în mod organizat creştinii din Siria prin atacarea cartierelor locuite de cetăţeni sirieni de confesiune creştină – în special în oraşe precum Damasc, Alep – cu mortiere lansate zilnic în număr mare spre locuinţele cetăţenilor şi bunurile deţinute de aceştia, către şcoli, biserici şi lăcaşe de cult aflate în aceste cartiere.
Aceste atacuri care ţintesc zonele locuite de civili din principalele oraşe coincid cu atacuri repetate ale anumitor oraşe şi sate de la periferia Damascului, a oraşului Homs – oraş majoritar creştin. Atacurile sunt atât verbale cât şi violente, precum furturi, distrugerea locuinţelor şi bisericilor (aşa cum s-a întâmplat recent în localităţile Maaloula sau Deir Atyya).
Planul menţionat vizează înspăimântarea creştinilor şi determinarea acestora să îşi părăsească ţara şi să emigreze – este un plan cuprinzător care are ca scop golirea Orientului de creştini.
Este uimitor în acest context faptul că unele state finanţează şi participă la vărsarea de sânge în Siria – în special contribuţia statelor occidentale care pretind că sunt preocupate de ceea ce se întâmplă cu poporul sirian şi cu interesele lui în timp ce oferă sprijin financiar, material, logistic şi militar acestor grupări teroriste. Acestea sunt astfel capabile să continue crimele împotriva poporului sirian prin diverse mijloace şi intenţionează în acelaşi timp să determine emigrarea cetăţenilor sirieni şi stabilirea acestora în afara ţării, drept continuare a planului început în Iraq.
Combaterea terorismului îndreptat spre cetăţenii sirieni este decisivă pentru succesul soluţionării paşnice a crizei siriene şi pentru credibilizarea acţiunii politice în ochii poporului sirian. Acest lucru necesită încetarea violenţelor şi terorismului, inclusiv interdicţia pentru statele extremiste de a mai sprijini sub orice formă grupările teroriste înarmate – militar, financiar, logistic, prin găzduire şi antrenamente puse la dispoziţia teroriştilor de către state dintre care cele mai importante sunt Qatar, Arabia Saudită şi Turcia precum şi state occidentale în frunte cu Franţa şi SUA.
Statul sirian este preocupat de a-şi îndeplini datoria constituţională în ceea ce priveşte protejarea cetăţenilor săi, musulmani sau creştini de crimele grupărilor teroriste înarmate.
Dialogul naţional între sirieni sub conducere siriană fără intervenţii externe este garantul capacităţii poporului sirian – singurul îndreptăţit să-şi exercite drepturile constituţionale – de a-şi decide viitorul şi de a-şi alege conducerea prin vot. Pornind de la această convingere, guvernul sirian a repetat asigurările că este pregătit să participe la Conferinţa de la Geneva şi la asigurarea succesului acestei conferinţe, cu respectarea alegerilor poporului sirian.
Necesitatea combaterii planurilor care vizează golirea Orientului Mijlociu de fiii creştini înrădăcinaţi istoric în această zonă este una istorică şi de asemenea şi atenţionarea asupra pericolelor iminenete pe care o presupun aceste planuri la adresa unităţii naţionale, a securităţii şi stabilităţii mai multor state din regiune.
Combaterea doctrinelor extremiste şi presiunea asupra statelor care susţin grupările teroriste înarmate şi care lovesc în valorile cetăţeneşti şi în convieţuirea paşnică este singurul mijloc de a păstra această diversitate care a constituit mereu o caracteristică a Siriei şi sursă de civilizaţie de-a lungul istoriei.